Miresme favorite

Se spune ca o femeie e de preferat sa nu isi schimbe parfumul prea des. Parfumul trebuie sa [incerce macar sa] devina o mireasma personala. Mama, de exemplu, de jumatate de an miroase la fel si am inceput sa cred ca nu isi mai da cu parfum, ci asta este mirosul pielii ei. Si este grozav!

Eu am incercat multe[eee] parfumuri. Pot sa zic ca am o stare euforica atunci cand intru intr-o drogherie si, mai ales, in magazinele din aeroport unde gasesti tot ce vrei si ce nu vrei. Dar nu imi plac prea multe miresme. Cu timpul am inceput sa imi rafinez gustul in materie de parfumuri si sa imi aleg favoritele.

So...My fav. are :

1. Delices de Cartier



Notele de iasomie,bergamota,frezie,violete raspandesc exuberanta ,iar ambra si piperul rosu te invaluie in mister. Parfumul asta e chiar un DELICIU !

2. Omnia - by Bvlgari



Clasicul. Si actualul. Il iubesc. Este o combinatie delicioasa de ciocolata condimentata de cuisoare si scortisoara.

3. Rush - by Gucci



Combinatie de trandafir, narcise,palmier mosc si frezie, toate realizand un parfum care te revigoreaza. E perfect pentru vara. De fiecare data cand il simt, ma gandesc la nisip, la mare, la soare.

4. J`adore - by Christian Dior



Nu este neaparat un favorit al meu. Dar pentru ca este parfumul mamei, imi place. Mereu voi tresari cand il voi mirosi. Si este simpatic. Combinatie de mandarine, iedera, orhidee africana, trandafir, violeta, stafide din Damasc, mosc si mure. Foarte complex.

5. Escada Sentiment



Un parfum deloc scump, accesibil chiar, cu arome de mandarin, magnolie, vanilie si lemn de trandafir, dar de care -am observat eu- nu se indragosteste toata lumea.

Ca lumea-i rea, ca viata-i grea!

M-am gandit mult inainte sa scriu post-ul acesta. Am atatea ganduri incat mi-e groaznic de greu sa le pun pe toate aici. Pe scurt : mi-e tare greu. E o perioada tare urata pentru mine, in care timpul parca il vad cum trece pe langa mine, ca un tren ce uita sa opreasca in gara si simt aceeasi amaraciune ca si cum trenul acela ar fi al meu...si l-as fi pierdut !

Ma uit la O. si parca a crescut in ultimele 6 luni mai mult decat in ultimii 6 ani. Sunt fericita pentru ea, dar totusi ma doare inima. Pentru ca nu numai ea a crescut.

Toti am crescut. Si am devenit mai rai, mai ipocriti sau mai nepasatori in raport cu ceilalti. Eu cred ca ma incadrez in ultima grupa. Am mai zis-o: frate, nu-mi pasa de voi! Nu ma intereseaza ce parere aveti despre ce fac eu sambata, nici de ce credeti despre relatia mea.

Eu o duc bine. Nu stiu daca "fericita" e cuvantul potrivit, dar ca sa nu mai fiti tentati sa scormoniti in viata mea personala [si in acelasi timp, in nervii mei] va spun eu: traiesc bine!

Majoritatea dintre voi sunteti fake si v-am mai spus-o. Si va stiti prea bine. Credeti-ma ca uneori o apreciez mai mult pe curva de la coltul strazii, care nu ascunde ceea ce face [si uneori e chiar mandra ca ea isi castiga un ban, nu e o parvenita] decat pe voi.

M-am gandit azi la multe. Si am ajuns la urmatoarea concluzie: nimeni vreodata nu o sa ii ia locul lui O., pentru ca...pur si simplu n-are cum! Am descoperit [iarasi] ca urasc ipocrizia. Am descoperit ca e mult mai simplu sa iti vezi de viata ta.

Si nu inteleg de ce mereu am problema asta. Been there, done that. Atunci de ce puii mei imi mai pasa si astazi?

Si mie imi place viata mea. Chiar nu ma deranjeaza sa fiu numita dependenta de relatia mea. E bine ca sunt dependenta de relatia MEA. Nu ma deranjeaza ca am pe cineva care imi spune "te iubesc" zilnic si nici ca atunci cand plang am pe cine sa sun. Nu ma deranjeaza sa stiu ca cineva este acolo ori de cate ori am nevoie.

P.S. : Mi-e al naibii de dor de tine si d-abia ai plecat.
P.S.2 : Stiu ca nu intelegeti nimic. Si stiti de ce? Pentru ca nu stiti nimic despre mine, dar aveti impresia ca stiti.